Farul la retrogradare
March 30, 2008
Nu sunt un microbist inrait, dar fiind nascut si crescut in Constanta, am o anumita simpatie pentru F.C. Farul. Am fost si pe la meciuri, m-am uitat si la TV…
Imi pare rau ca iar a ajuns la un pas de retrogradare, nu este prima oara, asa ca am incredere ca nu vor retrograda.
Totusi ce imi pare tare rau este faptul ca afacerile sunt mult mai importante decat fotbalul in sine. De fapt, fotbalul este o afacere a naibii de profitabila.
Zic asta pentru ca am observat ce face nenea Bosanceanu, creste jucatori, dupa care ii vine. Nu ii pastreaza la echipa. El pune mana pe un jucator bun, ce il ia cu un pret de nimic, il creste si apoi il vinde cu o suma mult mai mare. E o afacere buna pentru el. Dar unde mai e frumusetea fotbalului ? Cu ce echipa de fotbal se poate mandri al doilea oras din tara ?
Cu niciuna, iti este si rusine sa zici ca esti un suporter al echipei Farul Constanta.
Nu toti trebuie sa castige, este foarte adevarat, dar am observat ca sunt momentente in care echipa se leaga. Are un joc bun si poate nu este in stare sa castige campionatul, dar poate spera la un loc in primii zece.
Pentru mine nu valoare individuala a jucatorilor conteaza, ci echipa in sine. Daca echipa este omogena si are o strategie buna de joc, nu prea are adversar.
Asa ca un mesaj spre Bosanceanu: Nu mai vinde nene jucatorii, tine-i la echipa, sa joace aici, sa joace pentru noi. Sa avem si noi o echipa puternica de fotbal cu care sa ne mandrim.
“BARDA SI MISTRIA, BANUL SI PROSTIA” - demolarea si reconstructia politica a ultimelor decenii.
March 15, 2008
de la Asterix.
Barda si mistria sunt uneltele care au marcat istoria postdecembrista a Romaniei.Demolarea si reconstructia fizica sau morala au trasat principalele directii ale istoriei Romaniei in ultimele decenii ,inca din perioada in care ideologi de frunte ai P.C.R.creionau si puneau la dispozitia lui Ceausescu profilul Omului Nou,iar proiectantii si constructorii se infrateau pentru proiectele megalitice ale Casei Poporului,Transfagarasanului si Canalului Dunare-Marea Neagra.Barda si mistria si-au dat mana peste timp,astfel ca dupa 1990 au devenit cele mai de actualitate instrumente ale politicii romanesti.Barda, ca simbol al demolatorului vestigiilor comuniste care trebuiau sa dispara,mistria ,ca simbol al reinnoirii vietii,al primenirii fizice si morale,al construirii unui viitor mai bun.
Numai ca nu intotdeauna,”a da cu barda “a insemnat si actiune pozitiva,de cele mai multe ori datul cu barda nu a constituit o adevarata asanare a mlastinilor purtatoare de miasme,politice,morale,sociale sau economice.
Vrem românce!
March 5, 2008
Cam asta spun mai toti cei plecati pe tarâmuri straine, obligati de împrejurari sa-si duca traiul alaturi de femei din tarile care i-au adoptat. Înstrainarea de familie, de plaiurile natale, de limba materna si de toate obiceiurile reuseste sa îi faca sa spuna ca româncele sunt idealul feminin. Nu ca-s ele prea bune, prea frumoase sau prea gospodine, însa, faptul ca pot alinta pe cineva în româna devine un factor important.
Mereu gândim ca ce-i din strainatate este, în mod automat, bun. Multi români au ales pribegia si s-au gândit sa se îndestuleze pe cine stie ce tarâmuri mai mult sau mai îndepartate de România. Însa, când vine vorba de iubire, tot dupa tara natala tânjeste inimioara masculilor. „Vreau ca mama copiilor mei sa fie românca, nu mai vreau sa iubesc în alta limba! Vreau sa-mi înteleaga glumele spuse în româna si sa o pot alinta în limba mea. Nu pot sa traduc vorbele de dragoste“, îmi spunea cineva mai deunazi.
Ce dovada mai mare de dragoste vreti, dragelor? Ce cadou mai frumos de Ziua Femeii decât aprecierea barbatilor vostri? Cautam reprezentanti ai sexului tare în tari straine, pentru a ne asigura un trai decent, dar nu ne gândim ca românasii nostri chiar ne vor.Zicem despre ei ca sunt badarani si ca nu stiu sa se poarte cu noi, dar niciodata nu le vedem si partile bune.
Bucurati-va, românii vor românce!
Iubim sa nu gândim
February 29, 2008
În naivitatea mea, ramân mereu surprinsa de nepasarea oamenilor din jurul meu. De felul în care trecem pe strada pe lânga semenii nostri fara sa ne pese. De modul în care ne ascundem de problemele comunitatii, de felul în care stim sa ne bagam capul în nisip, ca strutul, pentru a nu baga de seama ce se petrece în jurul nostru. Si, daca românul iubea înainte stirile de orice fel, absorbea informatia cum un burete uscat absoarbe apa, m-am trezit, mai nou, dându-mi seama ca nepasarea noastra ne-a abolit pâna si aceasta pornire.
Nu ne mai uitam decât dupa can-can-uri fara substrat, nu ne mai intereseaza decât sa ne distram, nicidecum sa ne informam. Nu mai conteaza valoarea mesajului primit, ci modul în care acesta invadeaza intimitatea cuiva.
Pentru un neam caruia i-a fost interzis, ani de-a rândul, privilegiul informarii, suntem al naibii de ignoranti. Ni se ofera enciclopedii la preturi infime, ni se dau pe tava fel de fel de date interesante, ni se prezinta o altfel de fateta a realitatii, iar noi nu facem altceva decât sa întoarcem spatele.
Sau alegem sa fim de acord cu cei care ne dau informatii eronate, numai pentru a nu ne învinge lenea de a stii ce alegem. Stiti care-i culmea prostiei? Sa fii prost degeaba.
Ingerii lu’ Coiciu
February 23, 2008
Un autobuz plin de oameni se deplaseaza incet pe un bulevard aglomerat din Constanta. Autobuzul este roz, culoare care ne duce cu gandul la foarte multe lucruri, mai putin cu gandul ca masina aceasta a fost cumparata dintr-o tara ex-sovietica pe un pret dubios.
Fiecare om este cu gandul la viata lui, la planurile de viitor, la posibilitati si bani. La un semn de pe scaune se ridica 3 doamne. Scot ecusoanele lor verzi si incep sa puna intrebari de genul : “Bilet sau abonament aveti ?” Cei care au bilet sau abonament sunt speriati si vizibil deranjati, cei care nu au nici bilet nici abonament sunt si mai speriati. Cu controloarele nu te poti juca, ele reprezinta asigurarea ca RATC-ul isi va scoate investitia. Sau poate primaria isi va scoate investitia, sau Mazare, naiba mai stie. Pana la urma ce stim sigur cand vine vorba de afaceri cu banii publici in Romania ?
Cativa elevi cu ghiozdane pline de insigne sunt inghesuiti in fund. In fundul autobuzului, acolo unde nu mai au scapare si pot raspunde la intrebari incepe “ancheta”:
“De ce nu ai bilet ? Nu e frumos. Bani sa platesti amenda pe loc ai ? E 50 de ron, ai ? Daca nu, iti trimitem amenda acasa si incepe de la 180 de ron. Nu vrei asta. Buletin ai ? Suna pe cineva acum si imprumuta-te de bani si scapi. Hai ca sunt tanti de treaba.”
Cand eram in liceu tantile nu erau atat de simpatice, ne controlau in ghiozdane, tipau la noi si ne amenintau cu bataia la cap..la cap de linie, la Ciresica sau la Poarta 1. Eu nu le port pica. Inteleg foarte bine faptul ca autobuzele acestea roz si galbene ca bomboanele trebuie platite. Acum a venit momentul sa platim si autobuzele decapotabile cu care se plimba turistii vara pe 5 ron calatoria.
Pana la urmatoarea investitie RATC, va doresc …. ochii-n 4, the saints are coming.
